Note de provincial…

fotograf- Cristina Evtodii

Iubesc să citesc romane, beletristică sau cărţi care au un rol educativ, mai rar citesc poezii… Totuşi am şi poeţi preferaţi! Unul din ei este Vasile Romanciuc. Acest poet reuşeşte  cel mai bine să mă intrige prin creaţia sa să o citesc şi să o analizez cu nesaţ. Are un stil specific, unul mai dramatic, pe alocuri romantic şi fin, iar cîteodată dur şi rece, dar adevărat!
Recent am frunzărit paginile unei cărţulii micuţe intitulată ” Note de provincial ” de Vasile Romanciuc. Fiecare poezie îşi are înţelesul şi verticalitatea sa. Voi posta doar cîteva din mulţimea lor…

                 Rana
Să nu se vadă rana
Mi-am pus pe ea o floare,
Dar rana şi sub floare
Rămîne rană- doare.

Mi-am pus o floare albă,
Mi-am pus o floare vie,
Dar ea s-a prins în rană
Şi creşte- sîngerie.

Lucrează-albina-n floare.
Albina strînge mierea,
Depozitînd în faguri
Lumina şi durerea.
                      Vasile Romanciuc 


Să-ntîrzie primăvara

Tot mai mică, mai tăcută
e măicuţa mea bătrînă-
E acum cît o sămînţă
Ce se uită în ţărînă.

O sămînţă e şi- Doamne !-
Eu mă rog întîia dată
Să-ntîrzie primăvara,
Să nu-nceapă semănatul…
                     Vasile Romanciuc 

Ecuaţia

Dacă te-aş iubi pentru că mă iubeşti,
ar însemna oare asta că prin dragostea mea
achit o datorie?

Te iubesc şi nu mă-ntreb: de ce?
Te iubesc şi sunt fericit.

Iubirea-irezolvabilă ecuaţie c-un cunoscut şi-o cunoscută:
El şi Ea.
                                                                                                            Vasile Romanciuc 

 Fereşte-te de porţile deschise

Fereşte-te de porţile deschise-
Prin ele-ţi este pasul prea uşor:
Nu vreau să fii tălmăcitor de vise,
Ci vreau să fii făuritorul lor.

Fereşte-te de porţile deschise,
Dar nici nu le-nchide tu în faţa ta:
De ce să treci smerit după culise
Ca să-ţi şopteşti un rol- al altcuiva?
                                          Vasile Romanciuc


*În clipa de tristeţe şi de singurătate
Şi piatra de pe suflet mi-ajunge de-o cetate. 

*Istoria, cu cretă nu se scrie. 

*Memoria- casa celor fără de moarte.

* Că şi-n cădere e un rost.  

* Ne despărţim de tine, copilărie, cum se desparte rîul de nume la porţile mării.

* Cîinele cu osul în gură nu latră- ori îşi pierde osul, ori îi stă în gît.

* Libertatea cîinelui depinde de lungimea lanţului.

* Omida nu face vreo deosebire între coroana mărului meu şi coroana Măriei sale.

* O realizare a timpului- trădarea patriotică.

* Vii între noi ca prieten, ori te ascunzi între noi?

About Cristina Evtodii

https://www.facebook.com/cristinaevtodiiblog/ https://www.instagram.com/cristinaevtodii/
This entry was posted in Biblioteca mea. Bookmark the permalink.

2 Responses to Note de provincial…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s